Este o zonă cu un peisaj original, diferit atât de zona Braşovului şi Valea Prahovei, cât şi de cele din alte zone din ţară. Din cauza aspectului său (nici munte, nici depresiune, nici deal, nici podiş) i s-a spus „culoar” – fiind o arie de trecere de la podiş la munte. Culoarul este dominat de abrupturile Bucegilor şi Leaotei în SE, şi ale Pietrei Craiului în NV, dar domină la rândul său zonele mai joase ale Depresiunii Braşovului (în NE) şi ale depresiunilor subcarpatice (în NV). Pasul Giuvala (1290 m) este
altitudinea maximă a întregului circuit Valea Prahovei – Braşov – Culoarul Rucăr-Bran şi este situat pe cumpăna apelor dintre Ardeal şi Muntenia. De aici spre Bran, culoarul e străbătut de văile adânci ale Moeciului şi Sbârcioarei, cu izvoare şi afluenţi în Munţii Leaota, respectiv Piatra Craiului. Ele formează Pârâul Turcului, care iese pe la Bran şi se varsă apoi în Bârsa. Singura cale de comunicaţie din culoar este cea rutieră; ea oferă, însă, una din cele mai pitoreşti privelişti din Carpaţii româneşti. Merită, însă, şi abaterea din traseu pentru a găsi locuri interesante, precum Prăpăstiile Zărneştilor, Peştera cu Lilieci, Cheile Grădiştei – cu cascada „La Chişătoare”, Cheile şi Peştera Dâmbovicioarei, Cheile Rudăriţei – cu Peştera „La Uluce”, Cheile Dâmboviţa-Ghimbav.